ORTOFONÍE s. f. Pronunțare considerată normală sau corectă a unui fonem sau a unui grup de foneme. – Din fr. orthophonie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ORTOFONÍE s.f. Pronunțare considerată normală sau corectă a unui fonem sau a unui grup de foneme. [Gen. -iei. / < fr. orthophonie, cf. gr. orthos – drept, phone – sunet]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ORTOFONÍE s. f. pronunțare considerată corectă și normală conform tuturor normelor lingvistice ale unei limbi. (< fr. orthophonie) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ortofoníe s. f., art. ortofonía, g.-d. ortofoníi, art. ortofoníei (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard