(Numai) cu numele = de formă, fără să corespundă realității
A (nu) fi (sau face) de nasul cuiva = a (nu) fi potrivit cu cineva, a (nu) corespunde cuiva, a (nu) fi pentru cineva, a (nu) i se cuveni cuiva
A (nu) fi ușă de biserică = a (nu) respecta morala religioasă, a (nu)-și îngădui abateri de la morala religioasă, a (nu) duce o viață pioasă; a (nu) fi cinstit, a (nu) fi corect
A băga (pe cineva) sau a intra la (o) idee (sau la idei) = a face să se îngrijoreze, să se teamă sau a se îngrijora, a se teme
A călca strâmb = a avea o comportare incorectă, imorală
A da (cuiva) frâu slobod = a da (cuiva) libertate, a lăsa (pe cineva) în voie, să facă ce dorește
A fi (sau a sta ca o) pisică plouată = a fi abătut, descurajat, fără chef; a arăta prost, a avea o ținută necorespunzătoare
A ploua (sau a turna) cu cofa (sau ca din cofă) = a ploua foarte tare, torențial
A ploua (sau a turna) cu găleata = a ploua foarte tare, torențial
A pune nume (sau poreclă) = a numi, a porecli
A rămâne (sau a fi) pe a cuiva = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva)
A scoate pe cineva dator = a-i pretinde cuiva achitarea unei sume pe care nu o datorează
A se duce la dracul = a pleca unde vrea (fără să-i mai știe nimeni de urmă și fără să-i mai dorească revederea)
A sta (sau a rămâne, a fi) în picioare = a) a exista sau a continua să existe; b) (despre teorii, planuri, ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea, a fi întemeiat; c) a sta, a rămâne intact sau în poziție verticală
A trage la fit = a lipsi de la datorie, în special de la orele de școală; a chiuli
A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet
A ști (sau a vedea etc.) cât îi (sau ce-i) poate pielea cuiva = a ști (sau a vedea) de ce e în stare, cât valorează cineva
A(-și) da și haina de pe el = a face sau a fi dispus să facă orice sacrificiu (pentru a obține ceea ce dorește)
Cu omenie = binevoitor, afabil, cu bunăvoință; (în mod) cinstit, corect
Cu prima poștă sau cu poșta viitoare (sau următoare) = cu prima corespondență care urmează să vină sau să plece
Cu sfințenie = cu evlavie; cu exactitate, cu scrupulozitate; corect
De rea-credință = incorect, necinstit, rău intenționat
Fără (de) păcat = nevinovat, corect, drept, legiuit
Fără umbră = corect, desăvârșit, pur
Inimă dreaptă = om drept, cinstit, corect
Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare
Pe puncte = a) pe baza dreptului conferit de cartelă; raționalizat; b) fără a avea pregătirea corespunzătoare funcției pe care o ocupă
Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând
Pe-a ta = așa cum vrei tu, cum dorești tu
Să dea Dumnezeu! = (formulă de urare) să se împlinească ceea ce doresc (sau dorești etc.)! 2) Divinitate, zeu
Să te-audă dumnezeu = să se împlinească cele pe care (mi) le dorești
Voitor de bine (sau de rău) = care dorește binele (sau răul) cuiva
Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești
În abstract = pe bază de deducții logice, teoretice, fără legătură cu datele sau cu faptele concrete
În torent = din belșug
Îndrăgostit (sau amorezat) lulea = foarte îndrăgostit
Într-adevăr sau în adevăr = corespunzător realității, în realitate, de fapt
ÖREs.f. Monedă divizionară în Danemarca, Norvegia și Suedia, valorând a suta parte dintr-o coroană. [< fr. öre < cuv. scandinav]. (Sursa: DN )
ÓREs. f. monedă divizionară în Danemarca, Norvegia și Suedia, a suta parte dintr-o coroană. (< fr. öre) (Sursa: MDN )
ÓRĂ,ore, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. ◊ Loc. adv. Pe oră = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas. Cu ora = (angajat și plătit) după un tarif orar. Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas. Oră de oră = mereu, întruna. ♦ Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi; p. ext. fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente. ◊ Loc. adj. De ultimă oră = foarte actual, nou de tot. ♦ Distanță, spațiu care poate fi parcurs în timp de un ceas. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă; moment. ◊ Expr. La ora actuală = în momentul de față, în prezent. 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte hotărât când cineva poate fi primit undeva. 3. Lecție, curs. ◊ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lecții particulare de..., a lua (sau a da) meditații. [Var.: oáră s. f.] – Din lat. hora, it. ora. (Sursa: DEX '98 )
ÓRĂ óref. 1) Unitate de măsură a timpului (egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi și cuprinzând 60 de minute sau 3.600 de secunde); ceas. ◊ ~ de ~ mereu, întruna. Din ~ în ~ cu regularitate la un interval de un ceas. Pe ~ în timp de o oră. ~ academică 45 de minute. 2) Distanță care poate fi parcursă într-un interval de o asemenea durată. Parisul se află la trei ore de zbor. 3) Moment al zilei calculat de la miezul nopții (sau de la amiază). Ora 10. ◊ De ultimă ~ foarte actual; recent; nou de tot. 4) Durată de timp nedeterminată. ◊ La ora actuală în prezent. 5) Timp rezervat dinainte pentru o anumită activitate. ◊ Ore de primire timp din ziua de lucru a unei persoane oficiale rezervat primirii solicitanților. 6) Expunere sistematică și organizată după un program a unei materii de studiu într-o instituție de învățământ. ~ de literatură. [G.-D. orei] /<lat. hora, it. ora (Sursa: NODEX )
ÓRĂs.f.1. Diviziune a timpului egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi; ceas. 2. Moment, timp precis (când cineva poate face ceva, poate fi primit undeva etc.). 3. Curs, lecție (de o oră). [< lat. hora, cf. it. ora, fr. heure]. (Sursa: DN )
ÓRĂs. f. 1. diviziune a timpului, a 24-a parte dintr-o zi; ceas. 2. timp precis (când cineva poate face ceva, poate fi primit undeva). 3. curs, lecție (de o oră). (< it. ora, lat. hora) (Sursa: MDN )
var-óră s. m., g.-d. art. várului-óră; pl. vari-óră (Sursa: DOOM 2 )
ÓRĂ s. 1. ceas. (O ~ are 60 de minute.)2. v. răstimp. 3. v. moment. 4. clasă, curs, lecție. (De ce ai lipsit de la ~?) (Sursa: Sinonime )
óră s. f., g.-d. art. órei; pl. óre (Sursa: Ortografic )
AB ORE AD AUREM (lat.) de la gură la ureche – A vorbi ab ore ad aurem, cu toată discreția. (Sursa: DE )
ORE ROTUNDO (lat.) cu gura rotunjită – Horațiu, „Ars poetica”, 323. Limbaj armonios, cizelat. (Sursa: DE )
PROPRIA LAUS SORDET IN ORE PROPRIO (lat.) lauda de sine miroase urât în gura proprie – Proverb latin. În românește: lauda de sine nu miroase a bine. (Sursa: DE )
