OPȚIONÁL, -Ă, opționali, -e, adj. Cu caracter de opțiune; facultativ. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. optionnel. (Sursa: DEX '98 )
OPȚIONÁL, -Ă adj. (Liv.) Referitor la o opțiune; prin opțiune; de voie, la alegere. [Pron. -ți-o-. / cf. engl. optional]. (Sursa: DN )
OPȚIONÁL, -Ă adj. cu caracter de opțiune; facultativ. (< fr. optionnel) (Sursa: MDN )
OPȚIONÁL adj. facultativ. (Curs ~.) (Sursa: Sinonime )
opționál adj. m. (sil. -ți-o-), pl. opționáli; f. sg. opționálă, pl. opționále (Sursa: Ortografic )
OPȚIONÁL ~ă (~i, ~e) Care are caracter de opțiune; facultativ. [G.-D. opțiunii; Sil. -ți-o-] /<fr. optionnel (Sursa: NODEX )
| opțional adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | opțional | opționalul | opțională | opționala |
| plural | opționali | opționalii | opționale | opționalele |
| genitiv-dativ | singular | opțional | opționalului | opționale | opționalei |
| plural | opționali | opționalilor | opționale | opționalelor |
| vocativ | singular | opționalule | opționalo |
| plural | opționalilor | opționalelor |
