OPERÉTĂ,operete, s. f. Compoziție muzical-dramatică ușoară, scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe un libret cu conținut agreabil, în care cupletele cântate alternează cu cele vorbite. ♦ Clădire destinată reprezentării unor asemenea compoziții. – Din germ. Operette, it. operetta, fr. opérette. (Sursa: DEX '98 )
OPERÉTĂs.f. Lucrare muzicală scrisă pe textul unui libret dramatic, cântată de soliști, cor și orchestră, în care replicile cântate alternează cu dialoguri vorbite. [Cf. germ. Operette, it. operetta, fr. opérette]. (Sursa: DN )
OPERÉTĂs. f. reprezentație teatrală cu acompaniament de orchestră, în care replicile cântate alternează cu dialoguri vorbite. ◊ teatru consacrat acestui gen de reprezentații. (< germ. Operette, it. operetta, fr. opérette) (Sursa: MDN )
operétă s. f., pl. operéte (Sursa: Ortografic )
OPERÉTĂ ~ef. 1) Compoziție muzi-cal-dramatică de proporții mari, scrisă pe un libret cu caracter sentimental, în care cu-pletele cântate alternează cu dialogul și cu dansul. 2) Reprezentație teatrală a unei astfel de compoziții. 3) Clădire în care au loc asemenea reprezentații. /<germ. Operette, it. operetta, fr. opérette (Sursa: NODEX )
