ONTOLOGÍE s. f., Ramură a filosofiei care studiază trăsăturile generale ale existenței. – Din fr. ontologie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ONTOLOGÍE s.f. 1. Ramură a filozofiei având drept obiect existența ca atare, trăsăturile și principiile comune oricărei existențe. ♦ Teorie speculativă despre esențele sau principiile ultime ale tuturor lucrurilor. 2. Latură a materialismului dialectic care se referă la determinările și la structura realității obiective. [Gen. -iei. / < fr. ontologie, cf. gr. on – ființă, logos – studiu]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ONTOLOGÍE s. f. ramură a filozofiei care studiază trăsăturile cele mai generale ale existenței; teoria existenței. (< fr. ontologie) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ONTOLOGÍE s. (FILOZ.) teoria existenței. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ontologíe s. f., art. ontología, g.-d. ontologíi, art. ontologíei (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ONTOLOGÍE ~i f. 1) Ramură a filozofiei care se ocupă cu studiul bazelor și principiilor existenței; teorie a existenței. 2) Existență obiectivă a lucrurilor din realitate. [G.-D. ontologiei] /<fr. ontologie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard