Dex.Ro Mobile
OMOPLÁT, omoplați, s. m. Os pereche triunghiular, lat și subțire, care formează partea posterioară a articulației umărului; spată, scapulă. – Din fr. omoplate. (Sursa: DEX '98 )

OMOPLÁT s.m. Os triunghiular, subțire și lat, care formează partea posterioară a articulației umărului. [Pl. -ați, (s.n.) -te, -turi. / < fr. omoplate, cf. gr. omoplate]. (Sursa: DN )

OMOPLÁT s. m. os triunghiular lat și subțire, parte posterioară a articulației umărului. (< fr. omoplate) (Sursa: MDN )

OMOPLÁT s. (ANAT.) scapulă, spată, (pop.) lopățica umărului, (prin Transilv.) lopătiță, (italienism înv.) spală. (Sursa: Sinonime )

omoplát s. m. (sil. -plat), pl. omopláți (Sursa: Ortografic )

OMOPLÁT ~ți m. anat. Fiecare dintre cele două oase plate de formă triunghiulară care constituie partea posterioară a arti-culației umărului, fiind situate (simetric) de-o parte și de alta a șirii spinării. /<fr. omoplate (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
omoplat (pl. omoplați)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular omoplat omoplatul
plural omoplați omoplații
genitiv-dativ singular omoplat omoplatului
plural omoplați omoplaților
vocativ singular
plural

omoplat (pl. omoplaturi)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular omoplat omoplatul
plural omoplaturi omoplaturile
genitiv-dativ singular omoplat omoplatului
plural omoplaturi omoplaturilor
vocativ singular
plural

omoplat (pl. omoplate)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular omoplat omoplatul
plural omoplate omoplatele
genitiv-dativ singular omoplat omoplatului
plural omoplate omoplatelor
vocativ singular
plural