OMOLOGÍE, omologii, s. f. (Biol.) Corespondență de structură a unuia sau a unor organe la două specii diferite, datorită originii lor comune. – Din fr. h*******e. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

OMOLOGÍE f. Caracter omolog. /<fr. h*******e (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

OMOLOGÍE s.f. Calitatea a ceea ce este omolog. ♦ (Mat.) Corespondență omografică între punctele unui același plan proiectiv. ♦ (Biol.) Corespondență de structură a unuia sau a unor organe la două specii diferite ca urmare a originii lor comune. [Gen. -iei, var. h*******e s.f. / < fr. h*******e]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

OMOLOGÍE s. f. 1. calitatea a ceea ce este omolog. 2. (mat.) corespondență omografică între punctele unui același plan proiectiv. 3. (biol.) corespondență de structură a unuia sau a mai multor organe de la două specii diferite. (< fr. h*******e) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

omologíe s. f., art. omología, g.-d. art. omologíei; pl. omologíi, art. omologíile (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard