Dex.Ro Mobile
Vezi 16 expresii

OMÍTE, omít, vb. III. Tranz. A lăsa (intenționat) la o parte, a neglija; a trece cu vederea, a uita (ceva ce trebuia amintit, făcut, spus etc.). – Din lat. omittere. (Sursa: DEX '98 )

OMÍTE vb. III. tr. A lăsa (intenționat) la o parte, a neglija; a uita (ceva). [P.i. omít. / < lat. omittere, cf. fr. omettre]. (Sursa: DN )

OMÍTE vb. tr. a lăsa (intenționat) la o parte, a neglija; a uita (ceva). (< lat. omittere) (Sursa: MDN )

OMÍTE vb. 1. a sări. (A ~ o parte din text.) 2. a scăpa, (fig.) a mânca. (A ~ o literă la culesul unui text.) 3. v. neglija. 4. a neglija, a uita, (latinism rar) a pretera. (N-a ~ nimic din câte știa că i-ar face plăcere.) 5. a ignora, a neglija, a nesocoti. (Te rog să nu ~ nici un element semnificativ.) (Sursa: Sinonime )

omíte vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. omít; conj. prez. 3 sg. și pl. omítă; part. omís (Sursa: Ortografic )

A OMÍTE omít tranz. A lăsa la o parte în mod voit; a trece sub tăcere. /<lat. omittere (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
omite   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) omite omitere omis omițând singular plural
omite omiteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) omit (să) omit omiteam omisei omisesem
a II-a (tu) omiți (să) omiți omiteai omiseși omiseseși
a III-a (el, ea) omite (să) omi omitea omise omisese
plural I (noi) omitem (să) omitem omiteam omiserăm omiseserăm, omisesem*
a II-a (voi) omiteți (să) omiteți omiteați omiserăți omiseserăți, omiseseți*
a III-a (ei, ele) omit (să) omi omiteau omiseră omiseseră
* Formă nerecomandată