OMERTÀ s. f. Lege a tăcerii impusă în organizațiile de tip mafiot. – Din it. omertà. (Sursa: DEX '09 )
OMERTÁ s. f. cârdășie, complicitate; mafie. (< it. omertà, fr. omerta) (Sursa: MDN )
*omertá (it.) s. f. (Sursa: DOOM 2 )
omertá s. f. (Sursa: Ortografic )
| omerta substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | omerta | omertaua |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | omertale | omertalei |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | omerta |
| plural | — |
