Dex.Ro Mobile
OMBILÍC, ombilicuri, s. n. Orificiu abdominal prin care trece cordonul ombilical la fetus; buric. – Din fr. ombilic. (Sursa: DEX '98 )

OMBILÍC s.n. Organ prin care fătul este legat de corpul mamei; (pop.) buric. [< fr. ombilic, cf. lat. umbilicus]. (Sursa: DN )

OMBILÍC s. n. 1. organ prin care fătul este legat de corpul mamei; buric. ◊ cicatrice rămasă după tăierea cordonului ombilical. 2. umbon. 3. ~ glaciar = parte a albiei subsăpate a unui ghețar, limitată în aval de contrapantă. (< fr. ombilic, lat. umbilicus) (Sursa: MDN )

OMBILÍC s. 1. v. buric. 2. v. cordon ombilical. (Sursa: Sinonime )

ombilíc s. n., pl. ombilícuri (Sursa: Ortografic )

OMBILÍC ~uri n. Cicatrice rămasă pe abdomen după căderea cordonului ombilical; buric. /<fr. ombilic (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
ombilic   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ombilic ombilicul
plural ombilicuri ombilicurile
genitiv-dativ singular ombilic ombilicului
plural ombilicuri ombilicurilor
vocativ singular
plural