OMAGIÁ, omagiez, vb. I. Tranz. A aduce cuiva un omagiu (1), a exprima stima, respectul față de cineva. [Pr.: -gi-a] – Din omagiu. (Sursa: DEX '98 )
OMAGIÁ vb. I. tr. A aduce un omagiu cuiva. [Pron. -gi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. hommager]. (Sursa: DN )
OMAGIÁ vb. tr. a aduce un omagiu cuiva. (după fr. hommager) (Sursa: MDN )
OMAGIÁ vb. v. glorifica. (Sursa: Sinonime )
omagiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. omagiéz, 3 sg. și pl. omagiáză, 1 pl. omagiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. omagiéze; ger. omagiínd (sil. -gi-ind) (Sursa: Ortografic )
A OMAGIÁ ~éz tranz. A trata cu omagii; a aduce omagii. [Sil. -gi-a] /Din omagiu (Sursa: NODEX )
A omagia ≠ a denigra (Sursa: Antonime )
| omagia verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) omagia | omagiere | omagiat | omagiind | singular | plural |
| omagiază | omagiați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | omagiez | (să) omagiez | omagiam | omagiai | omagiasem |
| a II-a (tu) | omagiezi | (să) omagiezi | omagiai | omagiași | omagiaseși |
| a III-a (el, ea) | omagiază | (să) omagieze | omagia | omagie | omagiase |
| plural | I (noi) | omagiem | (să) omagiem | omagiam | omagiarăm | omagiaserăm, omagiasem* |
| a II-a (voi) | omagiați | (să) omagiați | omagiați | omagiarăți | omagiaserăți, omagiaseți* |
| a III-a (ei, ele) | omagiază | (să) omagieze | omagiau | omagiară | omagiaseră |
* Formă nerecomandată
