OLIGOFRENÍE s. f. Stare patologică caracterizată prin rămânerea în urmă a dezvoltării facultăților psihice, însoțită uneori de tulburări ale dezvoltării fizice și de leziuni ale sistemului nervos central, ca urmare a unor suferințe cerebrale, survenite în perioada intrauterină, în cursul nașterii sau în perioada copilăriei. – Din fr. oligophrénie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

OLIGOFRENÍE f. Boală psihică, înnăscută sau dobândită în copilărie, care se manifestă prin tulburări ale facultăților mintale și ale dezvoltării fizice. /<fr. oligophrénie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

OLIGOFRENÍE s.f. (Med.) Stare patologică a omului, caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice; debilitate mintală. [Gen. -iei. / < fr. oligophrénie, cf. gr. oligos – puțin, phren – minte]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

OLIGOFRENÍE s. f. stare patologică a omului caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice; debilitate mintală. (< fr. oligophrénie) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

oligofreníe s. f. (sil. -fre-), art. oligofrenía, g.-d. art. oligofreníei; pl. oligofreníi (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard