OLIGOCÉN, -Ă, oligoceni, -e s. n., adj. 1. S. n. Epocă geologică aparținând perioadei superioare a paleogenului, caracterizată prin numuliți, lamelibranhiate, gasteropode, echinide, mamifere etc. 2. Adj. Care se referă la oligocen (1) sau la formațiile din această epocă. – Din fr. oligocène. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

OLIGOCÉN s.n. (Geol.) Epocă (serie) superioară a paleogenului. // adj. Care aparține acestei epoci. [< fr. oligocène, cf. gr. oligos – puțin, kainos – recent]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

OLIGOCÉN, -Ă adj., s. n. (din) epoca superioară a paleogenului. (< fr. oligocène) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

OLIGOCÉN s. (GEOL.) neonumulitic. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

oligocén adj. m., pl. oligocéni; f. sg. oligocénă, pl. oligocéne (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

oligocén s. n. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

OLIGOCÉN1 n. Perioadă superioară a paleogenului. /<fr. oligocene (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

OLIGOCÉN2 ~ă (~i, ~e) Care este caracteristic pentru perioada superioară a paleogenului. /<fr. oligocene (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard