OLFACTÍV, -Ă,olfactivi, -e, adj. Care se referă la simțul mirosului. ◊ Mucoasă (sau membrană) olfactivă = mucoasă care căptușește pereții cavităților nazale. Nervi olfactivi = prima pereche de nervi cranieni. – Din fr. olfactif. (Sursa: DEX '98 )
OLFACTÍV, -Ăadj. Referitor la miros, de miros; olfactic. [< fr. olfactif, cf. lat. olfactus – miros]. (Sursa: DN )
OLFACTÍV, -Ăadj. referitor la miros, la perceperea mirosurilor. (< fr. olfactif) (Sursa: MDN )
olfactív adj. m., pl. olfactívi; f. sg. olfactívă, pl. olfactíve (Sursa: Ortografic )
OLFACTÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de olfacție; destinat percepției mirosurilor. Mucoasă ~ă. /<fr. olfactif (Sursa: NODEX )