OLEÁNDRU s. m. v. leandru. (Sursa: DEX '98 )
OLEÁNDRU s.m. v. leandru. (Sursa: DN )
OLEÁNDRU s. m. elem. leandru. (Sursa: MDN )
LEÁNDRU / OLEÁNDRU s. m. arbust ornamental cu flori mari, frumoase, roșii sau albe, plăcut mirositoare. (< it. leandro, fr. oléandre) (Sursa: MDN )
| oleandru (pl. oleandri) substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | oleandru | oleandrul |
| plural | oleandri | oleandrii |
| genitiv-dativ | singular | oleandru | oleandrului |
| plural | oleandri | oleandrilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
| oleandru (pl. olendri) substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | oleandru | oleandrul |
| plural | olendri | olendrii |
| genitiv-dativ | singular | oleandru | oleandrului |
| plural | olendri | olendrilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
