OLĂCÁR, olăcari, s. m. 1. (Înv. și reg.) Olac (1), curier. ♦ Îngrijitor al cailor de poștă. 2. (Înv.) Slujbaș însărcinat cu strângerea cailor de olac. – Olac + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

OLĂCÁR s. v. curier, mesager, ștafetă. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

olăcár s. m., pl. olăcári (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

OLĂCÁR ~i m. înv. 1) v. OLAC II. 2) Îngrijitor de cai de poștă. 3) Slujbaș care strângea cai pentru olac. /olac + suf. ~ar (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard