OFÉRTĂ,oferte, s. f. 1. Propunere făcută de o persoană altei persoane pentru vânzarea-cumpărarea unor mărfuri, pentru angajarea într-o slujbă, participarea la o acțiune, prestarea unor servicii etc.; (concr.) act, document scris prin care se face o astfel de propunere. 2. Totalitatea mărfurilor destinate consumului, aflate în circulație. – Din it. offerta, germ. Offerte. (Sursa: DEX '98 )
OFÉRTĂs.f.1. Propunere în legătură cu vânzarea sau cu cumpărarea unei mărfi, cu angajarea într-o slujbă, cu prestarea unui serviciu etc.; (p. ext.) cerere scrisă prin care se face o asemenea propunere. 2. Totalitatea mărfurilor oferite pe piață într-un anumit moment. [< fr. offerte, germ. Offerte, it. offerta]. (Sursa: DN )
OFÉRTĂs. f. 1. propunere în legătură cu vânzarea sau cu cumpărarea unei mărfi, cu angajarea într-o slujbă, cu prestarea unui serviciu etc.; document în care se face o astfel de propunere. 2. totalitatea mărfurilor oferite spre vânzare. (< fr. offerte, germ. Offerte, it. offerta) (Sursa: MDN )
Ofertă ≠ cerere (Sursa: Antonime )
ofértă s. f., g.-d. art. ofértei; pl. oférte (Sursa: Ortografic )
OFERTÁ,ofertez, vb. I. Intranz. (Rar) A face o ofertă (1). – Din ofertă. (Sursa: DEX '98 )
OFÉRTĂ ~ef. 1) Propunere făcută în legătură cu realizarea unei acțiuni. 2) jur. Act prin care se legalizează o astfel de propunere. 3) Totalitate de mărfuri aflate la un moment dat în circulație. /<it. offerta, germ. Offerte (Sursa: NODEX )
OFERTÁvb. I. intr. A face o ofertă. [Et. incertă]. (Sursa: DN )
OFERTÁvb. intr. a face o ofertă. (< ofertă) (Sursa: MDN )
ofertá vb., ind. prez. 1 sg. ofertéz, 3 sg. și pl. oferteáză (Sursa: Ortografic )
