Dex odrăsli, odrasli, definiţie odrăsli, dex.ro Mobile

ODRĂSLÍ, odrăslesc, vb. IV. Intranz. 1. A se naște, a se ivi; a crește, a se dezvolta. 2. (Înv. și pop.; despre plante; la pers. 3) A da mlădițe, a lăstări; p. ext. a înmuguri, a înverzi. – Din odraslă. (Sursa: DEX '98 )

odrăslí vb. (sil. -drăs-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. odrăslésc, imperf. 3 sg. odrăsleá; conj. prez. 3 sg. și pl. odrăsleáscă (Sursa: Ortografic )

A ODRĂSLÍ pers.3 ~éște 1. intranz. 1) (despre plante) A da mulți lăstari, mlădițe; a lăstări; a mlădi. 2) A se acoperi cu muguri; a da muguri; a înmuguri. 3) înv. A apărea prima dată; a lua ființă; a se naște. 2. tranz. (despre ființe și plante) A naște periodic și într-un număr mare; a plodi; a prăsi. [Sil. -drăs-] /Din odraslă (Sursa: NODEX )

odrăsli verb		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) odrăsli	odrăslire	odrăslit	odrăslind	singular	plural
		(a) odrăsli	odrăslire	odrăslit	odrăslind	odrăslește	odrăsliți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	odrăslesc	(să) odrăslesc	odrăsleam	odrăslii	odrăslisem
	a II-a (tu)	odrăslești	(să) odrăslești	odrăsleai	odrăsliși	odrăsliseși
	a III-a (el, ea)	odrăslește	(să) odrăslească	odrăslea	odrăsli	odrăslise
plural	I (noi)	odrăslim	(să) odrăslim	odrăsleam	odrăslirăm	odrăsliserăm, odrăslisem*
	a II-a (voi)	odrăsliți	(să) odrăsliți	odrăsleați	odrăslirăți	odrăsliserăți, odrăsliseți*
	a III-a (ei, ele)	odrăslesc	(să) odrăslească	odrăsleau	odrăsliră	odrăsliseră

* Formă nerecomandată