ODORÍFIC, -Ă, odorifici, -ce, adj. Mirositor. – Din fr. odorifique. (Sursa: DEX '98 )
ODORÍFIC, -Ă adj. Mirositor. [< fr. odorifique]. (Sursa: DN )
ODORÍFIC, -Ă adj. mirositor. (< fr. odorifique) (Sursa: MDN )
odorífic adj. m., pl. odorífici; f. sg. odorífică, pl. odorífice (Sursa: Ortografic )
| odorific adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | odorific | odorificul | odorifică | odorifica |
| plural | odorifici | odorificii | odorifice | odorificele |
| genitiv-dativ | singular | odorific | odorificului | odorifice | odorificei |
| plural | odorifici | odorificilor | odorifice | odorificelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
