OBȚÍNERE, obțineri, s. f. Acțiunea de a obține și rezultatul ei; dobândire, primire; repurtare. – V. obține. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

OBȚÍNERE s.f. Acțiunea de a obține și rezultatul ei; dobândire, primire. [< obține]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

OBȚÍNERE s. 1. v. primire. 2. realizare, scoatere. (~ unei recolte bogate.) 3. v. procurare. 4. v. repurtare. 5. v. dobândire. 6. căpătare, câștigare, dobândire. (ă unei faime binemeritate.) 7. v. stabilire. 8. v. luare. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

obțínere s. f. ținere (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard