OBSÉSIE,obsesii, s. f. Tulburare a voinței care se manifestă prin idei fixe, prin dorința irezistibilă de a face un act determinat, bolnavul fiind conștient de caracterul anormal al acțiunilor sale. ♦ Imagine sau idee inadecvată care revine neîncetat în câmpul conștiinței, stăruitor și anormal; preocupare chinuitoare. [Var.: (înv.) obsesiúne s. f.] – Din fr. obsession. (Sursa: DEX '98 )
OBSÉSIEs.f.1. Imagine, idee care urmărește pe cineva neîncetat; preocupare chinuitoare. 2. Tulburare mintală provocată de o idee fixă (teamă, impulsie). [Gen. -iei, var. obsesiune s.f. / cf. fr. obsession, lat. obsessio – asediu]. (Sursa: DN )
OBSÉSIEs. f. 1. imagine, idee care urmărește pe cineva neîntrerupt; preocupare chinuitoare. 2. tulburare psihică provocată de o idee fixă. (< fr. obsession) (Sursa: MDN )
OBSÉSIE s. v. idee fixă. (Sursa: Sinonime )
obsésie s. f. (sil. -si-e), art. obsésia (sil. -si-a), g.-d. art. obsésiei; pl. obsésii, art. obsésiile (sil. si-i-) (Sursa: Ortografic )
OBSÉSIE ~if. 1) Gând sau imagine care stăruie în mintea cuiva; preocupare mintală ce obsedează. 2) med. Tulburare a sistemului nervos, manifestată prin apariția involuntară în conștiință a unor idei sau temeri persistente. 3) Stare a celui obsedat. [G.-D. obsesiei] /<fr. obsession (Sursa: NODEX )