Dex.Ro Mobile
OBNUBILÁȚIE, obnubilații, s. f. (Rar) Obnubilare. – Din fr. obnubilation. (Sursa: DEX '98 )

OBNUBILÁȚIE s.f. (Med.) Obnubilare. ♦ Întunecare, slăbire a vederii; (p. ext.) slăbire a memoriei, diminuare a inteligenței. [Gen. -iei, var. obnubilațiune s.f. / cf. fr. obnubilation, lat. obnubilare – a acoperi cu un nor]. (Sursa: DN )

OBNUBILÁȚIE s. f. obnubilare; întunecare, slăbire a vederii; (p. ext.) pierdere treptată a memoriei, diminuare a inteligenței. (< fr. obnubilation, lat. obnubilatio) (Sursa: MDN )

OBNUBILÁȚIE s. (MED.) obnubilare. (Sursa: Sinonime )

obnubiláție s. f. (sil. -ți-e), art. obnubiláția (sil. -ți-a), g.-d. art. obnubiláției; pl. obnubiláții, art. obnubiláțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
obnubilație   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular obnubilație obnubilația
plural obnubilații obnubilațiile
genitiv-dativ singular obnubilații obnubilației
plural obnubilații obnubilațiilor
vocativ singular obnubilație, obnubilațio
plural obnubilațiilor