Dex.Ro Mobile
Vezi 10 expresii

OARECÁRE, oarecare, adj. nehot., pron. nehot. I. Adj. nehot. 1. Care nu a fost identificat sau precizat mai îndeaproape; oareșicare. ♦ Anumit. 2. Indiferent care; careva. 3. Fără importanță, neînsemnat; care nu iese din comun. II. Pron. nehot. (Înv. și reg.) Cineva, unul; careva. – Oare + care. (Sursa: DEX '98 )

OARECÁRE pron. nehot. v. ORICARE. /oare + care (Sursa: NODEX )

OARECÁRE pron., adj. 1. pron. careva, cineva, unul, vreunul, (pop.) cinevașilea, (înv. și reg.) oarecine, oareșicine, (înv.) cinevași, neștine. (~ dintre ei a întârziat.) 2. adj. vreun, (prin Transilv.) atare. (~ om.) 3. adj. obișnuit. (Un individ ~.) 4. adj. neînsemnat, (livr.) insignifiant. (Un ziar ~.) 5. adj. câtva, nițel, puțin. (~ vreme a stat în casă.) 6. adj. ceva, câtva, oareșicare, (înv. și reg.) cevași, cevașilea, oarecât, oarecâtva, oareșice. (Are ~ treabă acolo.) 7. adj. anumit, (înv.) oarecine. (Vorbea cu un ~ dispreț.) (Sursa: Sinonime )

oarecáre adj. m., f. oarecáre; pl. m. și f. oarecáre (Sursa: Ortografic )

oarecáre pr. m., g.-d. oarecáruia; f. sg. oarecáre, g.-d. oarecăreia; pl. m. și f. oarecáre, g.-d. oarecărora (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
oarecare   articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume masculin feminin
nominativ-acuzativ singular oarecare oarecare
plural oarecare oarecare
genitiv-dativ singular oarecăruia oarecăreia
plural oarecărora oarecărora