NĂȘÍ,nășesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A(-i) fi (cuiva) naș2 la un botez sau la o cununie. 2. Tranz. (Fam.) A numi pe cineva naș2, a i se adresa cuiva cu numele de naș2. – V. naș2. (Sursa: DEX '98 )
nășí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nășésc, imperf. 3 sg. nășeá; conj. prez. 3 sg. și pl. nășeáscă (Sursa: Ortografic )
A NĂȘÍ ~ésc 1. intranz. A face naș la botez sau la cununie. 2.tranz. fam. A trata cu numele de naș. /Din naș (Sursa: NODEX )
