NUMEROTÁRE, numerotări, s. f. Acțiunea de a numerota și rezultatul ei; numerotație, numerotat (1). – V. numerota. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

NUMEROTÁRE s.f. Acțiunea de a numerota și rezultatul ei; ordonare după numere; numerotație; numerotat. [< numerota]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

NUMEROTÁRE s. v. paginare. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

numerotáre s. f., g.-d. art. numerotării; pl. numerotări (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

NUMEROTÁ, numerotez, vb. I. Tranz. A însemna o serie de obiecte sau de ființe cu numere în ordine succesivă (pentru a le putea identifica și a le deosebi între ele). – Din fr. numeroter. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A NUMEROTÁ ~éz tranz. (obiecte, ființe etc.) A însemna cu numere în ordine succesivă. /<fr. numéroter (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

NUMEROTÁ vb. I. tr. A însemna cu numere în ordine succesivă. [< fr. numéroter]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

NUMEROTÁ vb. tr. a însemna cu numere în ordine succesivă. (< fr. numéroter) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

NUMEROTÁ vb. v. pagina. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

numerotá vb., ind. prez. 1 sg. numerotez, 3 sg. și pl. numeroteáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard