NÓUĂLEA, NÓUA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al optulea și al zecelea. ◊ Expr. A fi în al nouălea cer = a fi în culmea fericirii. Pe planul al nouălea, se spune despre ceva considerat neimportant, lăsat la o parte. – Nouă + le + a. (Sursa: DEX '98 )
nóuălea (precedat de al) num. m., f. a nóua (Sursa: Ortografic )
