NOTÓRIU, -IE, notorii, adj. Cunoscut de multă lume, știut de toți; p. ext. remarcabil, renumit. – Din fr. notoire, lat. notorius. (Sursa: DEX '98 )
NOTÓRIU, -IE adj. Cunoscut, știut de toți. [Pron. -riu. / cf. lat. notorius < notus – cunoscut]. (Sursa: DN )
NOTÓRIU, -IE adj. cunoscut, știut de toți; remarcabil, renumit. (< fr. notoire, lat. notorius) (Sursa: MDN )
NOTÓRIU adj. 1. v. arhicunoscut. 2. v. consacrat. 3. v. evident. (Sursa: Sinonime )
Notoriu ≠ necunoscut, obscur (Sursa: Antonime )
notóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. sg. notórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. notórii (Sursa: Ortografic )
NOTÓRIU ~e (~i) Care este cunoscut de toți. Lucrare ~e. /<fr. notoire, lat. notorius (Sursa: NODEX )
| notoriu adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | notoriu | notoriul | notorie | notoria |
| plural | notorii | notoriii | notorii | notoriile |
| genitiv-dativ | singular | notoriu | notoriului | notorii | notoriei |
| plural | notorii | notoriilor | notorii | notoriilor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
