Dex.Ro Mobile
NOTARIÁT, notariate, s. n. Instituție publică în care se redactează, se legalizează și se autentifică acte; funcția și activitatea notarului sau a autorității însărcinate cu autentificarea și legalizarea actelor. ◊ Acte de notariat = acte autentice sau care urmează să fie autentificate, legalizate. [Pr.: -ri-at] – Din fr. notariat, germ. Notariat. (Sursa: DEX '98 )

NOTARIÁT s.n. 1. Funcția de notar. 2. Instituție publică care autentifică și legalizează acte, contracte etc. [Pron. -ri-at. / < germ. Notariat, cf. fr. notariat]. (Sursa: DN )

NOTARIÁT s. n. 1. funcția de notar. 2. instituție publică care autentifică și legalizează acte, contracte etc. (< fr. notariat, germ. Notariat) (Sursa: MDN )

notariát s. n. (sil. -ri-at), pl. notariáte (Sursa: Ortografic )

NOTARIÁT ~e n. Organ de stat unde se întocmesc și se autentifică acte sau se legali-zează copii. [Sil. -ri-at] /<fr. notariat, germ. Notariat (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
notariat   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular notariat notariatul
plural notariate notariatele
genitiv-dativ singular notariat notariatului
plural notariate notariatelor
vocativ singular
plural