Dex.Ro Mobile
NORÓD, noroade, s. n. 1. (Pop.) Popor, națiune, neam; persoană sau grup de oameni care face parte dintr-un anumit popor, dintr-o anumită națiune. ♦ (Înv. și pop.) Totalitatea credincioșilor care aparțin unui cult creștin, unei eparhii etc. 2. Număr mare, mulțime, masă de oameni. 3. Grosul populației; spec. țărănimea. – Din sl. narodŭ. (Sursa: DEX '98 )

NORÓD s. 1. v. popor. 2. v. gloată. (Sursa: Sinonime )

NORÓD s. v. națiune, neam, popor, populație, seminție. (Sursa: Sinonime )

noród (noroáde), s. n. – 1. Popor, nație. – 2. Mulțime, gloată. Sl. narodŭ, din roditi „a zămisli” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Cihac, II, 218), cf. rod. – Der. norodos, adj. (înv., plin de lume, populat). (Sursa: DER )

noród s. n., pl. noroáde (Sursa: Ortografic )

NORÓD ~oáde n. pop. 1) Totalitate de persoane care trăiesc pe un anumit teritoriu; populație; popor. 2) Totalitate a oamenilor de o anumită naționalitate; popor; neam; seminție. 3) Masa truditoare a unei țări; popor. /<sl. narodu (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
norod   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular norod norodul
plural noroade noroadele
genitiv-dativ singular norod norodului
plural noroade noroadelor
vocativ singular
plural