NORMÁRE, normări, s. f. Acțiunea de a norma și rezultatul ei. – V. norma. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

NORMÁRE s.f. Acțiunea de a norma și rezultatul ei. [< norma]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

normáre s. f., g.-d. art. normării; pl. normări (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

NORMÁ, normez, vb. I. Tranz. 1. A determina cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea unui produs, pentru executarea unei operații sau o cantitate de produse care trebuie să fie obținută într-o unitate de timp în anumite condiții tehnico-organizatorice. ♦ A stabili cantitatea de materie primă, de combustibil etc. necesară pentru obținerea unui produs. 2. A supune unei norme (1), a stabili ceva prin norme. – Din normă. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A NORMÁ ~éz tranz. A face să corespundă unei norme. /Din normă (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

NORMÁ vb. I. tr. A stabili norma (de lucru). [Cf. germ. normen, normieren, rus. normirovati]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

NORMÁ vb. tr. 1. a stabili norma de muncă pentru un anumit domeniu de activitate. ◊ a stabili cantitatea de materie primă, de combustibil etc. necesară. 2. a supune unei norme (1). (< normă) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

normá vb., ind. prez. 1 sg. norméz, 3 sg. și pl. normeáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard