Dex.Ro Mobile
NORMALITÁTE s.f. Stare normală. ♦ (Chim.) Concentrație a unei soluții în comparație cu aceea a unei soluții normale. [Cf. fr. normalité]. (Sursa: DN )

NORMALITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este normal. 2. (chim.) concentrație a unei soluții în comparație cu aceea a unei soluții normale. (< fr. normalité) (Sursa: MDN )

Normalitate ≠ anormalitate (Sursa: Antonime )

normalitáte s. f., g.-d. art. normalității (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
normalitate   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular normalitate normalitatea
plural
genitiv-dativ singular normalități normalității
plural
vocativ singular normalitate, normalitateo
plural