NOÁPTE,nopți, s. f., adv. I. S. f. 1. Interval de timp cuprins între apusul soarelui și răsăritul lui, când este întuneric. ◊ Loc. adj. De noapte = a) care lucrează, e de serviciu în timpul nopții; b) (despre păsări, insecte, animale etc.) care își desfășoară activitatea în timpul nopții și doarme ziua. ◊ Loc. adv. Azi- (sau astă-) noapte = noaptea trecută. La noapte = în timpul nopții următoare. Peste (sau pe) noapte = în timpul nopții. Noapte de noapte = în fiecare noapte; mereu. Zi(ua) și noapte(a) sau zi, noapte, zile, nopți, toată ziua (și) toată noaptea, din zori până-n noapte, nopți și zile etc. = tot timpul, neîntrerupt, continuu. Cu noaptea în cap = dis-de-dimineață, în zori. De (cu) noapte(a) = foarte devreme, dis-de-dimineață. Expr. Noapte bună! = urare făcută cuiva înainte de culcare. 2. Fig. Lipsă de lumină; întuneric, întunecime. În pivniță era noapte. ♦ Lipsă de cultură, de civilizație, stare de înapoiere. ◊ Expr. Prost ca noaptea = foarte prost. 3. Stare de tristețe, de suferință morală, de apăsare. II. Adv. (în forma noaptea sau nopțile) În (tot) timpul nopții (I 1); în fiecare noapte. – Lat. nox, noctis. (Sursa: DEX '98 )
NOÁPTE nopțif. 1) Interval de timp dintre apusul și răsăritul soarelui. ~ întunecată. ◊ ~ polară parte a anului în regiunea polilor, când soarele nu răsare deloc. ~ albă a) noap-te luminoasă și scurtă de primăvară sau de vară, caracteristică pentru unele regiuni polare; b) noapte de nesomn. La ~ în noaptea care vine. Peste ~ în timpul nopții. Din ~ până în (sau până-n) ~(saudin zori până-n ~) toată ziua; cât e ziua de mare. (Și) zi și ~(sau toată ziua și toată ~easau zile și nopți) tot timpul; mereu; fără întrerupere. Se lasă ~ea(sause face ~) amurgește, se întunecă; înnoptează. A-l apuca pe cineva ~ea a) a rămâne undeva până după căderea nopții; b) a nu reuși să termine ceva până la căderea nopții. (A se scula) cu ~ea în cap (a se scula) foarte devreme, în zori. ~ bună! a) formulă de salut folosită seara la despărțire; b) urare făcută cuiva, înainte de culcare; somn ușor. 2) și fig. Lipsă de lumină; întuneric; obscuritate; beznă. ◊ Sub scutul nopții protejat de întunericul nopții. Prost ca ~ea foarte prost. [G.-D. nopții] /<lat. nos, noctis (Sursa: NODEX )
mấine-noápte adv. (Sursa: DOOM 2 )
*póimâine-noápte adv. (Sursa: DOOM 2 )
BOU-DE-NOÁPTE s. v. bufniță, buhă. (Sursa: Sinonime )
FLOAREA-NÓPȚII s. v. mirodenie, nopticoasă, regina-nopții. (Sursa: Sinonime )
NOÁPTE s. v. beznă, întunecare, întunecime, întuneric, negură, obscuritate. (Sursa: Sinonime )
RÂNDUNEA-DE-NOÁPTE s. v. lipitoare, păpăludă. (Sursa: Sinonime )
STÂRC-DE-NOÁPTE s. v. bou-de-baltă. (Sursa: Sinonime )
UMBRA-NÓPȚII s. v. lăsnicior, zârnă. (Sursa: Sinonime )
VIOARĂ-DE-NOÁPTE s. v. nopticoasă. (Sursa: Sinonime )
VIOLĂ-DE-NOÁPTE s. v. nopticoasă. (Sursa: Sinonime )
VIOREA-DE-NOÁPTE s. v. nopticoasă. (Sursa: Sinonime )
Noapte ≠ zi (Sursa: Antonime )
noápte (nópți), s. f. – Opusul zilei. – Mr. noapte, megl. noapti, istr. nopte. Lat. noctem (Pușcariu 1185; Candrea-Dens., 1233; REW 5973), cf. it. notte, prov. neuit, fr. nuit, sp. noche, port. noite. – Der. (î)nopta, vb. (a cădea noaptea, a petrece noaptea); (î)noptat, s. n. (înserare, cădere a nopții); noptatic (var. noptatec), adj. (nocturn, sumbru, obscur), cuvînt literar, fără circulație populară); nopticoasă, s. f. (varietate de violete, Hesperis matronalis); noptiță, s. f. (barba-împăratului, Mirabilis jalapa); noptos, adj. (nocturn, sumbru); nopturn, adj. (nocturn), creație artificială a lui Odobescu. – Der. neol. nocturn, adj., din fr. nocturne; noctambul, s. m., din fr. noctambule; noctambulism, s. n., din fr. noctambulisme; noptieră, s. f. (măsuță de noapte), cu suf. fr. -ière, ca pudrieră. (Sursa: DER )
ástă-noápte adv. (în tempo rapid: as-noapte) (Sursa: Ortografic )
corb-de-noápte s. m., pl. corbi-de-noápte (Sursa: Ortografic )
ieri-noápte adv. (Sursa: Ortografic )
mândra-nópții (bot.) s. f. (Sursa: Ortografic )
noápte s. f., g.-d. art. nópții; pl. nopți (Sursa: Ortografic )
regína-nópții (bot.) s. f. (Sursa: Ortografic )
stârc de noápte s. m. + prep. + s. f. (Sursa: Ortografic )
viólă-de-noápte (bot.) s. f. (Sursa: Ortografic )
NOAPTEA CUȚITELOR LUNGI, denumire codificată a ordinului prin care Hitler a declanșat (29-30 iun. 1934) acțiunea de eliminare fizică a lui E. Röhm și a principalilor comandanți din S.A. (trupe de asalt), care deveniseră un pericol în calea obținerii puterii depline în stat. (Sursa: DE )
NOAPTEA DE CRISTAL, denumire codificată a operațiunii (9-10 nov. 1938) de persecutare sistematică a evreilor din Germania, prin devastarea proprietăților și sinagogilor, cu scopul de a-i determina să emigreze. (Sursa: DE )
NOAPTEA SFÂNTULUI BARTOLOMEU, nume dat evenimentului sângeros petrecut la Paris în noaptea de 23 spre 24 august 1572, în care au fost masacrați peste 2.000 de hughenoți. Moment principal al războaielor religioase din Franța (1562-1598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici, mama regelui Carol IX. (Sursa: DE )
