NOCÍV, -Ă, nocivi, -e, adj. Vătămător, distrugător (pentru sănătatea, viața, dezvoltarea cuiva). Substanță nocivă. – Din fr. nocif, lat. nocivus. (Sursa: DEX '98 )
NOCÍV, -Ă adj. Vătămător, distrugător. [Cf. fr. nocif, lat. nocivus < nocere – a vătăma]. (Sursa: DN )
NOCÍV, -Ă adj. vătămător, dăunător (pentru sănătate), distrugător. (< fr. nocif, lat. nocivus) (Sursa: MDN )
NOCÍV adj. 1. v. dăunător. 2. v. contraindicat. (Sursa: Sinonime )
Nociv ≠ nevătămător (Sursa: Antonime )
nocív adj. m., pl. nocívi; f. sg. nocívă, pl. nocíve (Sursa: Ortografic )
NOCÍV ~ă (~i, ~e) 1) (despre substanțe, mediu etc.) Care poate aduce daune organismelor vii; contraindicat. Substanțe ~e. 2) fig. Care dăunează; cu acțiune negativă; dăună-tor. Influență ~ă. /<fr. nocif, lat. nocivus (Sursa: NODEX )
| nociv adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | nociv | nocivul | nocivă | nociva |
| plural | nocivi | nocivii | nocive | nocivele |
| genitiv-dativ | singular | nociv | nocivului | nocive | nocivei |
| plural | nocivi | nocivilor | nocive | nocivelor |
| vocativ | singular | nocivule | nocivo |
| plural | nocivilor | nocivelor |
