nevolnicí, nevolnicésc, vb. IV (înv.) 1. a asupri. 2. (refl.) a păcătui, a greși (fără voie). (Sursa: DAR )
NEVÓLNIC, -Ă,nevolnici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Pop.) (Om) care este lipsit de putere fizică, de forță; (om) slab, neputincios; p. ext. (om) incapabil, neajutorat. 2. S. m. și f. (Înv.) Supus; iobag, șerb. – Din sl. nevolĩnŭ sau ne- + volnic. (Sursa: DEX '98 )
NEVÓLNIC adj., s. v. incapabil, infirm, invalid, necapabil, neputincios, prăpădit, schilod, slăbănog. (Sursa: Sinonime )
nevólnic adj. m., s. m., pl. nevólnici; f. sg. nevólnică, g.-d. art. nevólnicei, pl. nevólnice (Sursa: Ortografic )
