NEVOÍNȚĂ, nevoințe, s. f. (Înv.) 1. Necesitate, nevoie (1). 2. Greutate, dificultate. – Nevoi + suf. -ință. (Sursa: DEX '98 )
NEVOÍNȚĂ s. v. belea, bucluc, caznă, cerință, chin, dandana, dificultate, efort, exigență, forțare, greutate, impas, impediment, imperativ, inconve-nient, încurcătură, lipsă, mizerie, muncă, năpastă, neajuns, necaz, necesitate, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obligație, obstacol, opreliște, osteneală, pacoste, piedică, pocinog, pretenție, rău, sărăcie, sforțare, silință, stavilă, strădanie, străduință, supărare, trebuință, tru-dă, zbatere. (Sursa: Sinonime )
nevoínță s. f., g.-d. art. nevoínței; pl. nevoínțe (Sursa: Ortografic )
NEVOÍNȚĂ ~e f. înv. 1) v. NEVOIE. 2) Caracterul a ceea ce este greu de realizat; greutate; dificultate. /nevoie + suf. ~ință (Sursa: NODEX )
| nevoință substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | nevoință | nevoința |
| plural | nevoințe | nevoințele |
| genitiv-dativ | singular | nevoințe | nevoinței |
| plural | nevoințe | nevoințelor |
| vocativ | singular | nevoință, nevoințo |
| plural | nevoințelor |