Dex nesocoti, nesocoti, definiţie nesocoti, dex.ro Mobile

A da (sau a zvârli) cu barda în lună sau a da cu barda în Dumnezeu = a fi nesocotit
A da cu barda (sau a împușca) în lună sau a fi un împușcă-n lună = a fi nesocotit
A lăsa (pe cineva) după ușă = a nesocoti (pe cineva), a nu da (cuiva) nici o atenție
Fără (de) minte = nebun; nesocotit, nesăbuit
împușcă-n-lună = om îndrăzneț, dar nesocotit

NESOCOTÍ, nesocotesc, vb. IV. Tranz. A nu respecta, a nu prețui (la valoarea cuvenită); a desconsidera, a disprețui; a nu ține seamă de..., a ignora, a neglija; a trece peste...; spec. a încălca o lege, o dispoziție. – Ne- + socoti. (Sursa: DEX '98 )

A NESOCOTÍ ~ésc tranz. (păreri, spuse, dispoziții, legi etc.) A trece în mod intenționat cu vederea (făcându-se a nu observa); a nu lua în seamă; a ignora. /ne- + a socoti (Sursa: NODEX )

nesocoti verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) nesocoti	nesocotire	nesocotit	nesocotind	singular	plural
		(a) nesocoti	nesocotire	nesocotit	nesocotind	nesocotește	nesocotiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	nesocotesc	(să) nesocotesc	nesocoteam	nesocotii	nesocotisem
	a II-a (tu)	nesocotești	(să) nesocotești	nesocoteai	nesocotiși	nesocotiseși
	a III-a (el, ea)	nesocotește	(să) nesocotească	nesocotea	nesocoti	nesocotise
plural	I (noi)	nesocotim	(să) nesocotim	nesocoteam	nesocotirăm	nesocotiserăm, nesocotisem*
	a II-a (voi)	nesocotiți	(să) nesocotiți	nesocoteați	nesocotirăți	nesocotiserăți, nesocotiseți*
	a III-a (ei, ele)	nesocotesc	(să) nesocotească	nesocoteau	nesocotiră	nesocotiseră

* Formă nerecomandată