NERECUNOȘTÍNȚĂ s. f. Lipsă de recunoștință; faptul, însușirea de a fi nerecunoscător; ingratitudine. – Ne- + recunoștință. (Sursa: DEX '98 )
NERECUNOȘTÍNȚĂ s. v. ingratitudine. (Sursa: Sinonime )
nerecunoștínță s. f., g.-d. art. nerecunoștínței (Sursa: Ortografic )
nerecunoștință substantiv feminin | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | nerecunoștință | nerecunoștința |
plural | — | — |
genitiv-dativ | singular | nerecunoștințe | nerecunoștinței |
plural | — | — |
vocativ | singular | nerecunoștință, nerecunoștințo |
plural | — |