NENOROCÍRE, nenorociri, s. f. 1. Stare a celui nenorocit; nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; p. ext. dezastru. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – V. nenoroci. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

NENOROCÍRE ~i f. 1) Întâmplare nefastă care aduce durere și suferință. ◊ Din ~ din nefericire; spre regret; din păcate. 2) Stare a celui nenorocit. [G.-D. nenorocirii] /v. a (se) nenoroci (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

NENOROCÍRE s. 1. v. nefericire. 2. v. necaz. 3. v. de-zastru. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Nenorocire ≠ norocire (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

nenorocíre s. f., g.-d. art. nenorocírii; pl. nenorocíri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard