NEMURITÓR, -OÁRE, nemuritori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (În unele concepții religioase și în basme) (Ființă, suflet) care nu moare niciodată, care trăiește veșnic. 2. S. m. Spec. Zeu, Dumnezeu. 3. Adj. Care este menit să reziste timpului, care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor; care este destinat gloriei, celebrității eterne; nepieritor. – Ne- + muritor. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

NEMURITÓR adj. v. veșnic. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Nemuritor ≠ trecător, pieritor, muritor (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

nemuritór adj. m., s. m., pl. nemuritóri; f. sg. și pl. nemuritoáre, g.-d. sg. art. nemuritoárei (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

NEMURITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) (negativ de la muritor) Care trăiește veșnic în amintire. /ne- + muritor (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

NEMURITOÁRE s. v. flori-de-paie, imortelă. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard