Dex.Ro Mobile
NEMȚÍ, nemțesc, vb. IV. Refl. (Rar) 1. A se asimila cu populația de limbă germană, a adopta modul de viață nemțesc; p. ext. a se occidentaliza. 2. A adopta moda vestimentară occidentală; a se îmbrăca orășenește. – Din neamț. (Sursa: DEX '98 )

NEMȚÍ vb. v. germaniza. (Sursa: Sinonime )

nemțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nemțésc, imperf. 3 sg. nemțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. nemțeáscă (Sursa: Ortografic )

NEAMȚ, nemți, s. m. (Pop.) German sau austriac. ◊ Expr. (Fam.) A lua (sau a fura) luleaua neamțului = a se îmbăta. – Din sl. nĕmĩcĩ. (Sursa: DEX '98 )

NEAMȚ nemți m. pop. Persoană care face parte din populația de bază a Germaniei sau este originară din Germania; german. /<sl. nĕmici (Sursa: NODEX )

CAFEA NEMȚEÁSCĂ s. v. filtru, șvarț. (Sursa: Sinonime )

NEAMȚ s. v. german. (Sursa: Sinonime )

VARZĂ NEMȚEÁSCĂ s. v. varză creață. (Sursa: Sinonime )

neamț, nemți, s.m. (pop.) 1. german sau austriac. 2. străin (din apus). 3. persoană îmbrăcată în haine orășenești. 4. (art.) numele unui dans popular și melodia după care se execută acest dans. (Sursa: DAR )

neámț (némți), s. m. – 1. German. – 2. Străin. Sl. nĕmĭcĭ, din nĕmŭ „barbar”, cf. neam (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Tiktin), cf. ngr. νέμτζης, bg. nĕmec, alb. nemets, mag. nemet, pol. niemiec. – Der. nemțoaică, s. f. (germană; dădacă, guvernantă; călțunaș, Tropaeolum; plantă, Delphinium elatum); nemțesc, adj. (german); nemțește, adv. (în germană); nemție, s. f. (mulțime de germani; înv., în limba germană); nemțime (var. nemțărie), s. f. (colectivitate de germani); nemți, vb. (a germaniza); nemțișor, s. m. (plantă, Delphinium elatum); nemțean, s. m. (locuitor al regiunii Neamț din Moldova; călugăr al mănăstirii Neamțu). (Sursa: DER )

neamț s. m., pl. nemți (Sursa: Ortografic )

scorúș nemțésc s. m. + adj. (Sursa: Ortografic )

NEAMȚU, vârf în M-ții Baiului (Carpații Orientali), constituind alt. max. a acestora (1.926 m). (Sursa: DE )

NEAMȚU, Octavian (1910-1976, n. Caransebeș), sociolog român. Membru al Școlii sociologice de la București. Studii („Sociologia culturii poporului”), monografii („Dimitrie Gusti. Viață și personalitate.”, în colab.). (Sursa: DE )

NEAMȚULUI, Cetatea ~ v. Neamț (4). (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
neamț   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nea neamțul
plural nemți nemții
genitiv-dativ singular nea neamțului
plural nemți nemților
vocativ singular
plural

nemți   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) nemți nemțire nemțit nemțind singular plural
nemțește nemțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) nemțesc (să) nemțesc nemțeam nemții nemțisem
a II-a (tu) nemțești (să) nemțești nemțeai nemțiși nemțiseși
a III-a (el, ea) nemțește (să) nemțească nemțea nemți nemțise
plural I (noi) nemțim (să) nemțim nemțeam nemțirăm nemțiserăm, nemțisem*
a II-a (voi) nemțiți (să) nemțiți nemțeați nemțirăți nemțiserăți, nemțiseți*
a III-a (ei, ele) nemțesc (să) nemțească nemțeau nemți nemțiseră
* Formă nerecomandată