NEIZBẤNDĂ s. f. Eșec, insucces, nereușită. – Ne- + izbândă. (Sursa: DEX '98 )
NEIZBÂNDĂ s. v. eșec, insucces, nereușită. (Sursa: Sinonime )
Neizbândă ≠ izbândă (Sursa: Antonime )
neizbândă s. f., g.-d. art. neizbânzii; pl. neizbânzi (Sursa: Ortografic )
| neizbândă substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | neizbândă | neizbânda |
| plural | neizbânzi | neizbânzile |
| genitiv-dativ | singular | neizbânzi | neizbânzii |
| plural | neizbânzi | neizbânzilor |
| vocativ | singular | neizbândă, neizbândo |
| plural | neizbânzilor |
