(Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc
A face albul negru = a încerca să dovedești că un lucru este altfel decât în realitate; a denatura, a falsifica realitatea
A fi fără inimă sau a fi rău (sau câinos, negru) la inimă = a fi rău, înrăit
A i se face (cuiva) negru (sau roșu etc.) înaintea ochilor = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare
A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.)
A purta doliu = a umbla îmbrăcat în negru (în semn de doliu) sau cu un semn negru de doliu pe îmbrăcăminte
NÉGRU, NEÁGRĂ,negri, -e, adj., s. n., s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte, ființe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai închisă nuanță. ◊ Pâine neagră = pâine mai închisă la culoare, făcută din făină integrală. Vin negru = vin de culoare roșu-închis. Cutie neagră = a) aparatură protejată instalată în avioane, care înregistrează parametrii de zbor și convorbirile echipajului în vederea elucidării cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a cărui structură internă este necunoscută. Principiul cutiei negre = renunțare la cunoașterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimentală, doar corelațiile între ieșiri și intrări, pentru a descrie comportamentul sistemului față de exterior. ◊ Expr. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care aparține rasei negride; p. ext. cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; brunet, oacheș. ♦ (Pop.) Murdar, nespălat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumină, cufundat în întuneric; întunecat, obscur. ◊ Preț negru = preț de speculă; suprapreț. Post negru = post foarte sever, fără nici o mâncare sau băutură. ◊ Loc. adv. La negru = cu preț de speculă. ♦ (Despre oameni) Livid, pământiu la față; fig. foarte supărat sau furios. ♦ Fig. Trist, apăsător, deprimant, dezolant; greu. ◊ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagră = a fi foarte trist. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața. 3. Fig. Rău (la inimă), crud, hain. ♦ Grozav, teribil, cumplit; rușinos, dezonorant. ◊ Magie neagră = magie (1) prin care unele persoane pretind că pot săvârși fapte miraculoase invocând spiritele și mai ales forțele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflectă lumina; culoare neagră (I 1). ◊ Expr. (A se îmbrăca) în negru = (a se îmbrăca) în haine de culoare neagră sau în doliu. Negru pe alb = în mod sigur, clar, neîndoios; în scris. A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.). A face albul negru = a încerca să dovedești că un lucru este altfel decât în realitate; a denatura, a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mâhnire, jale. ◊ Expr. A vedea (totul) în negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie colorantă de culoare neagră (I 1); vopsea neagră. ◊ Negru de fum = pulbere compusă din particule de carbon fin divizate, obținută prin arderea cu cantități insuficiente de aer a unor hidrocarburi și utilizată în special în industria de prelucrare a cauciucului, la prepararea cernelurilor tipografice și a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilină = substanță colorantă de culoare neagră (I 1), care se formează de obicei direct pe fibrele de bumbac, prin oxidarea catalitică a anilinei. Negru animal = cărbune extras din substanțe organice. ♦ Compuse: negru-moale = soi de viță de vie autohton, cu ciorchinii cilindrici bătuți, cu bobul negru-violet, sferic și brumat, cu pielița subțire. Negru-vârtos = soi de viță de vie autohton, cu ciorchinii mărunți, ramificați și cu bobul negru-violaceu, sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S. m. Bărbat care aparține rasei negre (I 1). ♦ (Fam.) Persoană folosită (și plătită) de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucrări (care cer o calificare superioară). 4. S. n. Murdărie, jeg. ◊ Expr. (Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc. – Lat. niger, -gra, -grum. (Sursa: DEX '98 )
NÉGRU adj. v. apăsător, deprimant, dezolant, sumbru. (Sursa: Sinonime )
NÉGRU adj., s. 1. adj. (pop.) păcuriu, (reg.) muriu, (înv.) ponegrit. (De culoare ~)2. adj. lai. (Oaie, lână ~.)3. s. negreală, negreață, (rar) negrime, (reg.) cerneală. (De un ~ strălucitor.)4. adj. înnegrit, (pop.) cernit. (Un obiect ~.)5. adj. v. îndoliat. 6. s. (pop.) arap. (~ din Africa Centrală.)7. adj. v. bronzat. 8. adj. v. întunecos. 9. adj. v. murdar. (Sursa: Sinonime )
NÉGRU s. v. beznă, întunecare, întunecime, întuneric, jeg, murdărie, necurățenie, negură, obscuritate. (Sursa: Sinonime )
Negru ≠ alb, bălai (Sursa: Antonime )
négru (neágră), adj. – 1. De culoarea funinginii. – 2. Brun, întunecat. – 3. Murdar. – 4. Nefast, funest. – 5. (S. m.) Arap, negroid. – Mr. negru, negur, megl., istr. negru. Lat. nĭgrum (Pușcariu 1167; Candrea-Dens., 1219; REW 5917); cf. it. nero, prov. negro, fr. noir, sp., port. negro. – Der. negreală, s. f. (calitatea de negru; vopsea neagră; nuanță de negru; Mold., Trans., cerneală); negreață, s. f. (negriciune), pe care Pușcariu 1166 și REW 5919 îl trimit la lat. nĭgritia; negri (var. înegri), vb. (a da culoare neagră; a întuneca; a detracta); negricios, adj. (aproape negru; brunet); negriciune, s. f. (negreață); negrilică (var. negrușcă), s. f. (chica-voinicului, Nigella arvensis), pentru sufix, cf. arăpușcă, femeiușcă, m*******ă (după Pușcariu, Dacor., VII, 468, negrușcă ar indica o încrucișare cu cernușcă); negroaică, s. f. (femeie neagră); negrioară, s. f. (brună); negriu, adj. (aproape negru); negritură, s. f. (îmbrăcăminte murdară); ponegri, vb. (a denigra), încrucișare a lui înegri cu sl. počruniti (Titin); ponegreală, s. f. (denigrare); ponegritor, adj. (denigrator). – Din rom. provin mag. nyégra „oaie neagră” (Edelspacher 20), ngr. νιάγϰρον „berbec negru” (Murnu, Lehnwörter, 37). (Sursa: DER )
négru adj. m., s. m. (sil. -gru), art. négrul, pl. négri, art. négrii; f. sg. neágră, pl. négre (Sursa: Ortografic )
négru s. n. (sil. -gru), art. négrul (Sursa: Ortografic )
NÉGRU1n. 1) Culoare neagră; negreală. ◊ A așterne ~ pe alb a scrie. A deosebi albul de ~ a deosebi binele de rău. A face albul ~ și ~l alb(sau a face din ~ alb și din alb ~) a prezenta lucrurile altfel decât sunt în realitate; a denatura; a falsifica. A vedea(sau a zugrăvi) totul(sau toate) în ~ a considera lucrurile mai rele decât sunt în realitate; a fi pesimist. (Nici) cât (e) ~ sub unghie foarte puțin. 2) Întuneric de nepătruns; întunecime; beznă. ◊ A i se face cuiva ~ înaintea(sau pe dinaintea) ochilor a i se face cuiva rău din cauza unei dureri sau a unei emoții negative puternice. 3): (A fi) în ~ a fi îmbrăcat în veșminte de doliu; (a fi) îndoliat. 4) Preparat cosmetic (pentru gene, sprâncene etc.) de culoare neagră; rimel. /<lat. nigrum (Sursa: NODEX )
NÉGRU2 ~im. Persoană care face parte din rasa ce se caracterizează prin culoarea foarte închisă a pielii. /<lat. nigrum (Sursa: NODEX )
NÉGRU3 neágră (négri, négre) 1) Care este de culoarea cărbunelui, a smoalei, a funinginii etc. Ochi negri. ◊ Pâine neagră pâine de culoare închisă, făcută din făină integrală. Cafea neagră băutură de cafea, fără adaus de lapte. Pământ ~ cernoziom. 2) (de-spre persoane) Care are părul, pielea, ochii de culoare închisă; brunet; oacheș; smolit; negricios. ◊ ~ la față smead. 3) Care aparține rasei de oameni, ce se caracterizează prin culoarea foarte închisă a pielii. ◊ Rasă neagră una dintre rasele umane, originară din Africa, caracterizată prin culoarea foarte întunecată a pielii și prin părul creț. 4) pop. Care este murdărit; plin de murdărie; murdar. Mâini negre. 5) Care este lipsit de lumina; întunecat; întunecos; obscur. Codru ~. 6) fig. Care are caracter negativ; rău. Zile negre. ◊ Mizerie(sau sărăcie) neagră sărăcie cumplită. Boală neagră epilepsie. Piață neagră loc clandestin, unde vânzarea și cumpărarea este interzisă. A se face ~ la față a se înfuria. A avea suflet ~(saua fi ~ la suflet) a fi foarte rău. /<lat. nigrum (Sursa: NODEX )
*Négru-Vódă (nume de voievod, nume de loc) s. propriu m./s. propriu n. (Sursa: DOOM 2 )
AUR NÉGRU s. v. cărbune, petrol, țiței. (Sursa: Sinonime )
BUBAT NÉGRU s. v. vărsat negru. (Sursa: Sinonime )
BUBĂ-NEÁGRĂ s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă. (Sursa: Sinonime )
BURUIANĂ-DE-BUBĂ-NEÁGRĂ s. v. părul-fetei. (Sursa: Sinonime )
GÂNDAC-NÉGRU s. v. mamornic. (Sursa: Sinonime )
IARBĂ-NEÁGRĂ s. v. buberic, busuioc de câmp, busuioc-roșu, busuioc sălbatic, șopârlaiță, șopârliță, tătăneasă. (Sursa: Sinonime )
ICRE NÉGRE s. pl. caviar. (Sursa: Sinonime )
LINTE-NEÁGRĂ s. v. orăstícă. (Sursa: Sinonime )
MARELE-NÉGRU s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.) (Sursa: Sinonime )
MAȚE-NÉGRE s. pl. v. scobar. (Sursa: Sinonime )
MĂZĂRICHE-NEÁGRĂ s. v. orăstică. (Sursa: Sinonime )
PELINIȚĂ NEÁGRĂ s. v. pelinariță. (Sursa: Sinonime )
PITULICE-NEÁGRĂ s. v. purcelușă neagră. (Sursa: Sinonime )
RĂDĂCINĂ-NEÁGRĂ s. v. tătăneasă. (Sursa: Sinonime )
URZICĂ-NEÁGRĂ s. v. buberic. (Sursa: Sinonime )
VÂNTUL NÉGRU s. v. austru. (Sursa: Sinonime )
VIȚĂ-NEÁGRĂ s. v. fluierătoare. (Sursa: Sinonime )
VULTUR NÉGRU s. v. vultur bărbos, zăgan. (Sursa: Sinonime )
ápă-neágră (glaucom) s. f. (Sursa: Ortografic )
búbă-neágră s. f. (sil. -gră), pl. búbe-négre (Sursa: Ortografic )
cápră-neágră (specie sălbatică) s. f., g.-d. art. cáprei-négre; pl. cápre-négre (Sursa: Ortografic )
gândác-négru (specia) s. m. (sil. -gru) (Sursa: Ortografic )
iárbă-neágră s. f. (Sursa: Ortografic )
máțe-négre s. m. invar. (sil. -gre) (Sursa: Ortografic )
măzăríche-neágră (bot.) s. f. (sil. -gră), g.-d. art. măzăríchii-négre (Sursa: Ortografic )
neágră-moále s. f. (Sursa: Ortografic )
négru de fum s. n. + prep. + s. n. (sil. -gru) (Sursa: Ortografic )
négru-moále s. m. (sil. -gru) (Sursa: Ortografic )
țap-négru (specia sălbatică) s. m. (sil. -gru), pl. țapi-négri (Sursa: Ortografic )
CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ, cale navigabilă în SE României care unește fl. Dunărea cu Marea Neagră, scurtînd drumul navelor spre Constanța cu c. 400 km și asigurînd irigarea a peste 200.000 de ha teren. Proiecte de realizare a unui asemenea canal datează de la mijlocul sec. 19. Lucrările au început în 1949, acestea constituind un mijloc de exterminare a deținuților politici care au fost folosiți ca principală forță de muncă. Sistate în 1955, lucrările au fost reluate în 1975, după un alt proiect. Canalul, dat în folosință la 26 mai 1984, străbate Pod. Dobrogei de Sud de la V la E, fiind axat în mare parte pe fosta vale Carasu. Porturi: Cernavodă, Medgidia, Basarabi, Agigea. Lungime totală: 64,2 km; lățime la bază: 70 m, la suprafață 110-140 m; adîncimea: 7 m; pescaj maxim admis: 5,5 m. La capete, canalul este prevăzut cu ecluze (Cernavodă și Agigea), fiecare avînd două incinte care asigură navigația în ambele sensuri; este traversat de șapte poduri (trei rutiere, trei feroviare și unul mixt). Volumul de trafic pe care îl poate prelua anual este de c. 75 mil. t mărfuri, asigurîndu-se trecerea navelor fluviale și a celor maritime de dimensiuni mici. Constituie o importantă cale navigabilă europeană, permițînd o legătură mai directă între Marea Neagră și Marea Nordului, prin Canalul Rin-Main-Dunăre, precum și cu Marea Baltică prin Canalul Oder-Elba. O derivație, Poarta Albă-Năvodari-Midia, în lungime de 26,6 km (ad.: 5,5 m) a fost construit în 1984-1987. (Sursa: DE )
CETATEA LUI NEGRU VODĂ, nume atribuit mai multor cetăți-ruine din Țara Românească și Depr. Făgăraș. Cele mai cunoscute sînt ruinele din com. Cetățeni, jud. Argeș (cunoscută și sub numele de Cetatea de la Stoenești); tot acolo și Schitul Negru Vodă; ruinele de pe dealul La Orății, com. Rucăr, jud. Argeș (numită uneori Cetatea Dîmboviței); cetatea numită de obicei Poenari, de lîngă satele Căpățîneni și Poenari, jud. Argeș; ruina din com. Șarînga, jud. Buzău; ruinele numite și Cetatea Breaza, sat Veneția, jud. Brașov. Potrivit tradiției, ele ar fi aparținut legendarului domn al Țării Românești, Negru Vodă. (Sursa: DE )
PĂDUREA NEAGRĂ (SCHWARTZ WALD), munți în SV Germaniei, separați de m-ții Vosgi prin grabenul Rinului, formați din gnaisuri, granite și gresii. Alt. max.: 1.493 m (vf. Feldberg). În N au aspect de podiș, în centru sunt larg văluriți, cu vârfuri rotunjite, iar în S sunt mai înalți și fragmentați. De aici izv. Dunărea, prin pâraiele Brigach și Breg. Bine împăduriți. Păstorit. Turism. Industria sticlăriei are o veche tradiție. (Sursa: DE )
RADU NEGRU (NEGRU-VODĂ), potrivit legendei „descălecatului”, primul domn al Țării Românești, venit din Țara Făgărașului. Sub acest nume era cunoscut în popor Radu I. (Sursa: DE )
RÂU NEGRU, râu, afl. stg. al Oltului în aval de com. Chichiș (jud. Covasna); 97 km. Izv. de pe versantul de S al m-ților Nemira, de sub vf. Șandru Mare, de la 1.280 m alt., curge mai întâi pe direcție N-S, iar în arealul com. Lemnia (jud. Covasna), pătrunde în depr. Târgu Secuiesc, pe care o drenează pe direcția NE-SV, în cadrul căreia meandrează puternic, având numeroase despletiri ale cursului său. În cursul inf. străbate o zonă mlăștinoasă și arealul cu dune de nisip de la Reci. Afl. pr.: Estelnic, Cașin, Mărcușa, Zăbala, Covasna, Tărlung. (Sursa: DE )
