NEGHIOBÍE,neghiobii, s. f. Calitatea de a fi neghiob; faptă sau vorbă prostească, de neghiob; prostie, nerozie. ♦ (Fam.) Lucrare lipsită de orice merit, stupidă, banală. – Neghiob + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 )
NEGHIOBÍE s. 1. v. prostie. 2. dobitocie, imbecili-tate, nerozie, prosteală, prostie, tâmpenie, (înv.) prostime. (A dat dovadă de o mare ~.)3. go-gomănie, nătângie, nerozie, nesocotință, prostie, stupiditate, (rar) netoție, (înv. și reg.) nătărăie. (Mare ~ a spus.)4. dobitocie, idioțenie, idioție, imbecilitate, inepție, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie, tâmpenie, (înv.) prostaticie. (Ce e ~ asta?) (Sursa: Sinonime )
neghiobíe s. f., art. neghiobía, g.-d. art. neghiobíei; pl. neghiobíi, art. neghiobíile (Sursa: Ortografic )
NEGHIOBÍE ~if. Faptă sau vorbă de neghiob; nerozie. /neghiob + suf. ~ie (Sursa: NODEX )