NECRUȚĂTÓR, -OÁRE, necruțători, -oare, adj. Care nu cruță, care nu are milă; crud, neîndurător, neînduplecat, nemilos. ♦ Înverșunat, aspru. Vânt necruțător. – Ne- + cruțător. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

NECRUȚĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și adverbial (despre acțiuni, manifestări, feno-mene) Care înspăimântă prin intensitate sau proporții; cumplit. /ne- + cruțător (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

NECRUȚĂTÓR adj., adv. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. neîngăduitor. 3. adj. intransigent. (Un judecător ~.) 4. adj. v. crud. 5. adj. v. înverșunat. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Necruțător ≠ cruțător (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

necruțătór adj. m. (sil. -cru-), pl. necruțătóri; f. sg. și pl. necruțătoáre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard