NECRÓPOLĂ, necropole, s. f. Cimitir (subteran) din antichitate; p. gener. cimitir. ♦ Criptă. – Din fr. nécropole. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

NECRÓPOLĂ s.f. (Ant.) Boltă subterană în care erau depuși morții. ♦ Cimitir. ♦ Cavou. [< fr. nécropole, cf. gr. nekropolis – orașul morților]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

NECRÓPOLĂ s. f. 1. (ant.) cimitir. 2. cavou, criptă. (< fr. nécropole, gr. nekropolis) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

NECRÓPOLĂ s. v. cavou, cimitir, criptă. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

necrópolă s. f. (sil. -cro-), g.-d. art. necrópolei; pl. necrópole (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

NECRÓPOLĂ ~e f. 1) (în antichitate) Complex de morminte sub formă de bolți subterane sau construcții la suprafața solului. 2) Ansamblu de monumente funerare. /<fr. nécropole (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard