NECROFAGÍE s. f. Caracteristică a unor animale de a se hrăni cu cadavre. – Necrofag + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 )
NECROFAGÍE s.f. Hrănire cu cadavre, caracteristică unor animale. ♦ Tendință morbidă, la alienați, de a mânca carne cadaverică. [Gen. -iei. / < fr. nécrophagie]. (Sursa: DN )
NECROFAGÍE s. f. 1. însușire a organismelor necrofage. 2. tendință morbidă, la alienați, de a mânca carne cadaverică. (< fr. nécrophagie) (Sursa: MDN )
necrofagíe s. f. (sil. -cro-), art. necrofagía, g.-d. necrofagíi, art. necrofagíei (Sursa: Ortografic )
| necrofagie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | necrofagie | necrofagia |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | necrofagii | necrofagiei |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | necrofagie, necrofagio |
| plural | — |
