NEÁNT s. n. Noțiune filozofică care desemnează vidul, neființa, inexistența, nimicul. [Pr.: ne-ant] – Din fr. néant. (Sursa: DEX '98 )
NEÁNT n. 1) Noțiune filozofică care de-semnează neființa, inexistența, nonexistența. 2) Adâncime foarte mare; prăpastie; noian; genune; abis. [Sil. ne-ant] /<fr. néant (Sursa: NODEX )
NEÁNT s.n. Ceea ce nu există; gol, neființă; nimic. [Pron. ne-ant. / < fr. néant]. (Sursa: DN )
NEÁNT s. n. neființă, nonexistență, gol nesfârșit, nimic. (< fr. néant) (Sursa: MDN )
NEÁNT s. inexistență, neființă, nimic, nonexistență, (rar) negură, neunde, uitare, (înv.) nedereasă, nefapt. (Așa-zisa liniște a ~ului.) (Sursa: Sinonime )
neánt s. n. (sil. -ant), pl. neánturi (Sursa: Ortografic )
| neant substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | neant | neantul |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | neant | neantului |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
