Dex.Ro Mobile
NAUFRAGIÁ, naufragiez, vb. I. Intranz. 1. (Despre nave; p. ext. despre oameni) A suferi un naufragiu. 2. Fig. A ajunge într-o situație nedorită, nepotrivită, departe de propriile aspirații. [Pr.: na-u-fra-gi-a] – Din naufragiu. (Sursa: DEX '98 )

NAUFRAGIÁ vb. I. intr. 1. A suferi un naufragiu. 2. (Fig.) A se ruina complet, a suferi un eșec total. [Pron. na-u-fra-gi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. naufrager, lat. naufragare]. (Sursa: DN )

NAUFRAGIÁ vb. intr. 1. a suferi un naufragiu. 2. (fig.) a se ruina complet. (după fr. naufrager) (Sursa: MDN )

NAUFRAGIÁ vb. (MAR.) (înv.) a (se) naufrânge. (Sursa: Sinonime )

naufragiá vb. (sil. na-u-fra-gi-a), ind. prez. 1 sg. naufragiéz, 3 sg. și pl. naufragiáză, 1 pl. naufragiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. naufragiéze; ger. naufragiínd (sil. -gi-ind) (Sursa: Ortografic )

A NAUFRAGIÁ ~éz intranz. 1) (despre nave maritime) A suferi un naufragiu; a se îneca. 2) fig. A suferi un eșec total. [Sil. na-u-fra-gi-a] /Din naufragiu (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
naufragia   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) naufragia naufragiere naufragiat naufragiind singular plural
naufragia naufragiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) naufragiez (să) naufragiez naufragiam naufragiai naufragiasem
a II-a (tu) naufragiezi (să) naufragiezi naufragiai naufragiași naufragiaseși
a III-a (el, ea) naufragia (să) naufragieze naufragia naufragie naufragiase
plural I (noi) naufragiem (să) naufragiem naufragiam naufragiarăm naufragiaserăm, naufragiasem*
a II-a (voi) naufragiați (să) naufragiați naufragiați naufragiarăți naufragiaserăți, naufragiaseți*
a III-a (ei, ele) naufragia (să) naufragieze naufragiau naufragia naufragiaseră
* Formă nerecomandată