Dex.Ro Mobile
« Back
NÁȘTE, nasc, vb. III. 1. Tranz. A aduce pe lume un copil, a da viață unui copil. ♦ A făta. 2. Refl. A căpăta viață, a veni pe lume, a începe să trăiască. ◊ Intranz. Ce naște din pisică șoareci mănâncă. 3. Tranz. Fig. A crea, a plăsmui, a produce; a provoca, a stârni. 4. Refl. Fig. A se forma, a se ivi, a se isca, a apărea. – Lat. nascere. (Sursa: DEX '98 )

A NÁȘTE nasc tranz. A face să se nască; a procrea. ◊ Ce ~ din pisică, șoareci mănâncă se spune, de obicei, despre copiii care au moștenit de la părinți anumite apucături rele. /<lat. nascere (Sursa: NODEX )

A SE NÁȘTE mă nasc intranz. 1) (despre ființe) A apărea pe lume; a căpăta viață. ◊ ~ cu tichia pe cap a avea noroc; a fi fericit. 2) fig. A apărea pentru prima dată; a lua ființă; a se forma. /<lat. nascere (Sursa: NODEX )

NÁȘTE vb. 1. a face, (pop.) a zămisli, (înv.) a prăsi. (O femeie a ~ un băiat.) 2. v. procrea. 3. v. făta. 4. (înv. și reg.) a se prăsi. (Caii ce se ~ din aceste iepe ...) 5. a ieși, a proveni. (Ce ~ din pisică, șoareci mănâncă.) 6. v. stârni. 7. v. provoca. (Sursa: Sinonime )

NÁȘTE vb. v. afla, apărea, concepe, crea, descoperi, elabora, face, găsi, gândi, imagina, inventa, isca, ivi, începe, născoci, plănui, plăsmui, porni, produce, proiecta, realiza, scorni, stârni. (Sursa: Sinonime )

NOU-NĂSCÚT s. v. sugar. (Sursa: Sinonime )

A (se) naște ≠ a (se) sfârși, a deceda, a muri, a pieri, a răposa, a sucomba, a ucide (Sursa: Antonime )

náște (násc, născút), vb. – 1. (Înv.) A făta. – 2. A aduce la lumină, a apărea. – 3. (Refl.) A se ivi, a veni pe lume. – 4. A ieși, a se produce. – Mr. nascu, megl. nasc, istr. nǫscu. Lat. nascĕre (Pușcariu 1155; Candrea-Dens., 1207; REW 5832), cf. it. nascere, prov. naisser, fr. naître, cat. naixer, sp. nacer, port. nascer. – Der. născare, s. f. (naștere); născător, adj. (generator, care dă naștere; s. m., tată); născut, s. n. (înv., naștere; înv., Nașterea Domnului); naștere, s. f. (faptul de a naște; Crăciun; început; organ genital femeiesc); renaște, vb., format după fr. renaître; Renaștere, s. f., după fr. Renaissance. Cf. nat. (Sursa: DER )

náște vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nasc, 1 pl. náștem; part. născut (Sursa: Ortografic )

nou-născút adj. m., s. m., pl. nou-născúți, art. nou-născúții; f. sg. nou-născútă, g.-d. art. nou-născútei, pl. nou-născúte (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
naște   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) naște naștere născut născând singular plural
naște, naști nașteți, nășteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) nasc (să) nasc nășteam născui născusem
a II-a (tu) naști (să) naști nășteai născuși născuseși
a III-a (el, ea) naște (să) nască năștea născu născuse
plural I (noi) naștem (să) naștem nășteam născurăm născuserăm, născusem*
a II-a (voi) nașteți (să) nașteți nășteați născurăți născuserăți, născuseți*
a III-a (ei, ele) nasc (să) nască nășteau născu născuseră
* Formă nerecomandată