Dex nap, nap, definiţie nap, dex.ro Mobile

(Gol) nap sau ca un nap, ca napul = complet dezbrăcat; foarte sărac
A (se) da îndărăt (sau înapoi) = a se retrage; a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita
A da înapoi (sau îndărăt) ca racul = a-i merge rău, a nu mai progresa
A lăsa năpustului = a nu se mai preocupa de...
A-și lua vorba înapoi = a-și retrage vorba, făgăduiala făcută; a reveni asupra celor spuse, rectificându-le
Bătut de Dumnezeu = năpăstuit, nenorocit
Cu capul în jos = a) cu capul plecat; b) atârnat sau spânzurat de picioare; c) pe dos, alandala, anapoda
Pui de năpârcă = om rău, perfid
a da năgrabă = a năvăli, a se năpusti, a tăbărî (asupra cuiva)
de năpău = duși de gură, fără hățuri
de-a șuvala-pala = de-a valma; anapoda

NAP, napi, s. m. 1. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze crescute în formă de rozetă și cu rădăcina cărnoasă, de formă aproximativ sferică, comestibilă (Brassica napus). ◊ Expr. (Gol) nap sau ca un nap, ca napul = complet dezbrăcat; p. ext. foarte sărac. 2. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu flori galbene, având tuberculii cu un conținut nutritiv bogat, folosită ca furaj; nap porcesc (Helianthus tuberosus). – Lat. napus. (Sursa: DEX '98 )

NAP s. (BOT.) 1. (Brassica napus napobrassica) (înv., în Transilv.) tiuș. 2. (Brassica napus esculenta) (reg.) broajbă, gulie. 3. nap sălbatic (Brassica rapa campestris) = (reg.) rapiță de câmp, rapiță sălbatică. 4. nap-porcesc (Helianthus tuberosus) = topinambur, (reg.) picioică, măr-de-pământ, morcov-porcesc, pere-iernatice (pl.), (Olt.) crumpenă, (Mold.) gulie. (Sursa: Sinonime )

nap (nápi), s. m. – Plantă și rădăcina ei (Brassica napus esculenta). – Istr. nǫp. Lat. napus (Pușcariu 1192; Candrea-Dens., 1201; REW 5821), cf. it. napo, prov., cat. nap, v. fr. naf, sp., port. nabo. (Sursa: DER )

caralámbă f., pl. e (din caralabă și calarabă, cum se zice în Trans., d. ung. kalarábi, pol. kalarapa, kaulorapa, d. germ. kohlrabi, kaulirabi, care vine d. it. cávolorapa, pl. cávoli-rape, fr. choux-rave). Nord. Nap. (Sursa: Scriban )

NAP, napi, s.m. Plantă erbacee a cărei rădăcină cărnoasă de culoare albă sau rozalie, de formă rotundă sau lunguiață, este comestibilă (Brassica rapa, var. napus); este utilizată ca o legumă, având gust de gulie, mai ales în bucătăria franceză și cea germană (aici numită weiße Rübe = sfeclă albă). În țările scandinave și în SUA este preferat napul galben (Brassica napobrassica), un hibrid dintre nap și varză, cât o sfeclă mare, cu pulpa de culoare oranj, având gust pronunțat de varză (germ. Kohlrübe = sfeclă-varză), comercializat sub denumirea scandinavă rutabaga. (Sursa: DGE )

nap substantiv masculin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	nap	napul
nominativ-acuzativ	plural	napi	napii
genitiv-dativ	singular	nap	napului
genitiv-dativ	plural	napi	napilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—